Astăzi calea pocăinței trece prin încurcături
autor. Diana G. U

Astăzi calea pocăinței, trece prin încurcături,
Multe fețe, multe vase ce-s cu forme... cu nervuri,
Cu embleme-n piept ce-arată lăcomia cea de bani,
Interpreți cu nume mare, ce aleargă după fani.

Nu există la cântare, vindecare căci cântat,
E talentul... nu e harul, care este-mpiedicat,
Nu există unitate, strigă azi de sus mereu,
Duhul Sfânt în adunare, să iubim ca Dumnezeu.

Cel ce este-n suferință, e lăsat în urmă el,
Omu-i mare-n pocăință, Domnul este mititel,
De nu vine să ne-ncânte, cineva ce-i cunoscut,
Adunarea este goală... totul este la trecut.

Iar de vine cel ce este, el cu legături legat,
Pentru el nu intră-n luptă, nimenea... e alungat,
Răzvrătire i se spune, ne-nțeles e... chinuit,
I se-aruncă și ocară, este el batjocorit.

Sunt doar forme de evlavii, pocăiți în adunări,
Căci afară-și au mulți pașii, pe a lumii reci cărări,
Fără dragoste sau milă, goi de bunătate sunt,
Stau în mijloc de mulțime, dar sunt singuri pe pământ.

Neputința lor e mare, căci se-ncred numai în ei,
Numai mari sunt azi pe cale, oameni mari... nu mititei,
Căci așa e pocăința, vremurilor ce trăim,
Domnul stă în așteptare, azi pe oameni îi vestim.

De nu ai vre-o școală-naltă, Domnului nu poți sluji,
De nu ești din spiță bună, ultimul pe drum vei fi,
Fiecare-și promovează, fii... să ajungă sus,
Uită că în loc de frunte... este Unul... e Isus.

Doamne... iartă-ne Părinte, și de tot ce este rău,
Curăță-ne Tu îndată, chiar de ne va fi mai greu,
Căci mândria, lăcomia, răutatea ne-a cuprins,
Și invidia amară, ea pe mulți azi ia învins.

Fă în toate să se vadă, numai slava Ta mereu,
Nu a oamenilor care, azi slujesc... dar nu din greu,
Fă să fim o slugă bună, nu Tu slugă să ne fii,
Căci Isuse vrem cu Tine, ca să fim în veșnicii.
Amin