În ziua răsplătirii
autor. Diana G. U

În ziua răsplătirii, la marea întâlnire,
Tu vei primi cununa, după a ta slujire,
După a tale lacrimi, cu alții ce-ai vărsat,
După a tale fapte, și urma ce-ai lăsat.

Tu vei păși cu Domnul, pe strazile-aurii,
De-ți arde rugăciunea, în nopțile târzii,
De n-ai uitat orfanul, ce este-ndurerat,
Sărmanul de e astăzi, de tine ajutat.

În ziua răsplătirii vei fi tu cu Isus,
De stai în ascultare, la cruce jos supus,
De-ți răstignești și firea, de nu-ți hrănești mereu,
Cu-a lumii viclenie, lăuntricul tău eu.

Cu cei ce-s sfinți la masă, în ceruri tu vei sta,
De nu stă judecata, astăzi în gura ta,
De nu arunci cu pietre, spre cel ce-i încercat,
De nu-ți întinzi nici gâtul, în vreme de cântat.

În timp de primăvară, cea veșnică vei fi,
Dacă sclipirea lumii, tu azi nu vei privi,
De te dezbraci de sine, și de mândria ta,
Să ai parte de ceruri, nu poți avea cu ea.

În ziua răsplătirii... în cea mai mare zi,
Te vei' nălța cu Domnul, mereu de-i vei sluji,
De ești cu El tu astăzi, de-l lași în fața ta,
Și-atunci tot El... spre-acasă, de-aici... te va lua.
Amin