Încredere deplină

Timpul este pe sfârșit
Și-i atâta rătăcire
Cum nicicând în omenire
Nu s-a vrut, nu s-a dorit,
Căci oamenii multe fac
Dar plăcerea îi seduce
Înspre Domnul să n-apuce
Și în nepăsare zac.
Ei aleargă-n orice zi
Dar de fapt trudesc spre moarte
Și de Domnul stau departe
După pofta inimii.
Au nevoie de-un cuvânt
Să-i mustre, să îi trezească
Ca pe Domnul să-L dorească
Încă de pe-acest pământ,
Căci timpul trece în zbor
Și curând n-o să mai fie
Har s-ajungă-n veșnicie
Dacă n-au Mântuitor.
Au nevoie de un glas
Să le spună de salvare
De-a Domnului îndurare
În timpul ce-a mai rămas.
Vom dori să fim acei
Purtători de veste bună
Tuturor dorind s-o spună
Prin exemplul dragostei?
Prin vorbă, purtare, gând
S-arătăm la fiecare
Un exemplu pe cărare
Să-l poată urma oricând,
Căci doar astfel cercetați
Vor dori în ascultare
Să vină la Domnul care
Îi vrea surori, îi vrea frați.
Să trăim în orice zi
Cu încredere deplină
În Domnul Sfânta Lumină
Ce ne poate mântui.