În jur se clatină pământul,
Cu toții sunt îngrijorați
Mai mari a lumii toate
Nu pot dormi, sunt deranjați.
Se aude peste tot strigarea:
*Este război, este război! *
*Fugiți*, acesta e scăparea,
*Aceasta-i vremea de apoi*
O, Tată, dă-ne pace sfântă
Credință-n Tine neîncetat
Ca să putem acasă ajunge,
Cu toți, dar nu înspăimântați.
Dă-ne putere în rugăciune
Toți să luptăm, dar pe genunchi
Și sfânta Ta înțelepciune,
Ajută-ne să fim mai buni.
Trimite Tu un duh de pace
Însuflțiți să fim de el
Ajută-ne mereu, în toate
Noi să chemăm Numele Tău.
Dă-ne lumină să pricepem
Cu totul, doar lucrarea Ta
Să înțelegem Tată acum,
Sfântă, plăcută voia Ta!
Îți mulțumim căci nu ne lași,
Căci ne numești copiii Tăi,
Cu noi, Tu ești la orice pas
Slăvit fii Tu, Isus, Amin!
Amin.
Această poezie a fost scrisă la câtva timp după începerea războiului din Ucraina.
Stând în curte,într-o zi senină cu un cer albastru minunat, cu un soare strălucitor,fiind frământată în inima mea de ceea ce se întâmplă nu departe de România,am deschis caietul și am început să mă gândesc căci poate nu voi mai avea mult timp acest prilej binecuvântat,de a sta în pace afară și nestingherită de nimeni și nimic să îmi pun gândurile pe o foaie de hartie.
Așa a fost scrisă poezia ,,O,Tată,dă-ne pace sfântă,,...Un lucru de care aveam nevoie atunci și în fiecare zi până în prezent.