În cartea vieții tale azi
Întorci o noua filă
Te apuci să scrii un nou poem
În care totu-i despre tine
Și îl reciti apoi la toți
S-arăți cât ești de bine...
Înăbuși astfel dorul tău
Și Duhul ce suspină
El vrea mai mult cu Dumnezeu
Se roagă în surdină...
Tabloul ce îl afișezi
Ascunde adevărata stare
Dar pentru ce să risipești
Și clipe și culoare?
De ce să nu fii sincer azi
Cat costa o vorbă bună?
Tu fila vieții o poți schimba
Poți scrie o minune...

De ce să fie totul prea perfect
De ce s-arate bine?
Când mai în spate după parapet
Ți-e casa în ruine
Copiii roșii în obraji
Par sănătoși și plini de viață
Dar au mâncat pe la vecini...
Și au băut apă prin străini...
Și viața lor îngheață
Nu-i bun gunoiul sub covor
Nu desena un prea frumos decor
O prea mare vitrină...
Oglinda vieții-i pusă sus
Pe un raft în bibliotecă...
Iar vremea jertfelor s-a dus
Tu nu mai ai nimic de spus
Tu ai uitat de legământ
Și de a ta chemare...
Te crezi curat poate chiar sfânt
Și plin de binecuvântare...