Puțin, puțin lipsește
Și plec la sărbătoare,
În țara minunată
De dincolo de soare!
Căci ale sale raze
Acum sunt la apus:
Aproape e-ntâlnirea
Cu Domnul meu Isus!
Și după cum pe boltă
El niciodat' nu moare,
Voi răsări aidoma
În rai, pe sfânta zare!
M-oi bucura cu sfinții
Plecați demult în cer,
În Țara minunată
Unde nu sunt dureri!
Mi-am cercetat viața
După Cuvântul sfânt
Și-am înțeles prea bine
Că sunt numai pământ!
Apoi, cu ochii-n lacrimi
Spre cruce am privit
Și am simțit iertarea
Și că sunt mântuit!
Aproape mi-e plecarea!
O știu și-s pregătit!
Sus, la Iordan, m-așteaptă
Al meu Isus iubit!
Am vrut să las în urmă
Mireasma Lui de cer;
Miros de flori din slavă,
De sfinte primăveri!
Am vrut să fiu ca Domnul:
Umil și răbdător,
Să dăruiesc iubire
Și leac alinător!
Și chiar dacă asemeni
Făcând, multe-am pierdut,
Mi-am câștigat prin Domnul
Viața-n cerul sfânt!
Nu mai privesc spre haina
Vremelnică de lut,
Căci am văzut în glorie
Al meu frumos veșmânt!
Aproape e plecarea
Spre plaiul meu divin:
Aicea jos în lume
Am fost doar un străin!
Dar sus, în cer, acasă,
Voi fi întâmpinat
De-Acel care pe cruce
Viață-n dar mi-a dat!
Mi-e sufletul în pace
Căci dincolo de-apus
Voi răsări în zare
Prin Domnul meu Isus!
Să vină dar momentul
În care Dumnezeu
Va scrie viață-n ceruri
Pe veci și-n dreptul meu!