Când ochii varsă lacrime amare,
Când sufletul este rănit, pus la-ncercări
Când nu mai vezi nicio scăpare
Ridică-ți ochii-n sus.

Când șoapte reci îți vin ades în minte
Când nu mai poți înainta în cele sfinte
Când cazi iarăși și nu mai mergi-nainte
Ridică-ți ochii-n sus.

Căzut când ești și ceața-i tot mai mare
Lovit când ești și strigi fără-ncetare
Când crezi că nu Te-a auzit
Ridică-ți ochii-n sus.

Când rănile din suflet sângerează
Și când prietenii nu te-ncurajează,
Când vezi că soarele nu apare și zbuciumat încă te zbați pe mare
Ridică-ți ochii-n sus.

Când steagul nu îl vezi, căci e departe
Când lupta-i tot mai grea și orice pas doare,
Când nu mai înțelegi a ta chemare,
Ridică-ți ochii-n sus.

Când cel rău vine cu ispita
Când inima lovită, cade-nfrântă
Când nu poți ridica privirea, căci te condamnă întreagă trăirea-ți
Nu te lăsa învins.

Când dorul tău se-ndreaptă înspre ceruri
Înspre limanul sfânt, odihnitor
Înspre cereasca, sfânta noastră casă
Tu, luptă, nu te uita la nori.

Când Cel de sus dorește să te treacă
Prin suferințe, lacrimi și suspin
Prin despărțiri, prin pierderi și prin apă
Puțin mai e, nu te lăsa învins.

Când El te vede ca pe un fiu
Răscumpărat prin sânge,
Salvat și binecuvântat deplin,
Tu urcă-ți mereu a ta cruce, căci răsplătirea va fi la sfârșit.

Când inima Îl strigă doar pe Domnul
Când plânsul după El nu-l poți opri,
Când imnul după țara cea eternă se-aprinde tot mai mult în fiecare zi,
Tu, crede, nu te uita în urmă
Căci Cel ce vine va veni
Și-n cerul Lui cel Sfânt te va răpi.

Amin