La Frumusețea interioară ce se vede puțin
Unde-s adevăratele valori și nu le prețuim,
Acolo-s așezate valorile Domnului propriu-zis
Cu acestea nu se poate face compromis.

Cu Frumusețea exterioară, esteticul da
Acesta îl vede fiecare după gust și plăcerea
Nu e frumos frumosul ci ceea ce-ți place
Frumusețea e relativă, cea la suprafață.

Azi e o luptă în lume ce se duce îndârjit
Între ceea ce este frumosul exterior vădit
Și Frumusețea interioară și caracterul ei
Care să fie apreciată mai mult de oameni.

Cu Frumusețea exterioară s-a dezvoltat
În lume o industrie mare de neimaginat
În toate tipurile a fost căutată și apreciată
Se vorbește de ea cu admirație și-i poftită.

Trăim într-o lume în care nu-s apreciate,
Valorile lui Dumnezeu ci cele degradante
În lumea aceasta legea entropiei guvernează
Totul e degradant și se învechesc ca o haină.

Și Frumusețea exterioară se trece cu anii
Rămân doar amintirile în poze sau analii.
Dar Frumusețea interioară rămâne mereu
Chiar dacă exteriorul se învechește rău. .

Frumusețea exterioară trebuie îngrijită bine
Să nu se treacă înainte de vreme în ruine
Dar nu trebuie să devină obsesie pentru noi
Să devenim narcisiști, îndrăgostiți de gunoi.

Înnobilarea interiorului să ne preocupe
Omul ascuns al inimi, valori greu câștigate
Comoara aceasta ce-o purtăm în vase de lut
Ce la Dumnezeu contează cel mai mult.

Azi lumea e obsedată de exterior, de imagine
În detrimentul caracterului, ce n-are trecere
Omul se uită la ce izbește privirea cu precădere
Interiorul nu se vede, el are nevoie de apreciere.

În Frumusețea exterioară greu se găsește
Caracterul care alături persoana definește
Unde-i frumusețe și nu este și mintea cu ea
E ca inelul de aur în râtul porcului spune Biblia.

Frumusețea interioară nu izbește privirea
Dar contactul cu cel ce-o are îi face simțirea
Prin acțiune, gesturi și tot ce întreprinde
Arată sensibilitatea înțelepciunii deosebite.

Acei ce au în inimă Frumusețea interioară
Nu sunt iubiți de adepți frumuseții exterioare
Cu toate că au interiorul în multe remarcat
În acțiune, compasiune și altruism desfășurat.

După multe criterii Frumusețea-i apreciată
Dar adevărata frumusețe nu-i cea imaginată
Cea apreciată-n exterior, multă cheltuială cere
Cea interioară nu stă-n banii ci-n înțelepciune.

Frumusețea exterioară este doar un aspect,
Din cele avute de o persoană în complet
În îmbunătățirea frumuseți interioară nu-i nevoie
De haine, bijuterii și machiaje vizibil stridente.

Frumusețea exterioară se vede în lucruri și ființă
Cea interioară e ceea ce simți și prin ochii se reflectă
Frumusețea interioară sau exterioară e darul Lui
Este umbra lui Dumnezeu asupra universului.

Frumusețea exterioară se trece, se veștejește
Degeaba e exteriorul și interiorul de rău mustește
Lumea azi privește la exterior și îl apreciază
De-aceea dragostea adevărată e tot mai rară.

Frumusețea interioară o poate îmbogăți cu virtuți,
Pe cea exterioară dacă e în combinarea minții. .
Frumusețea este relativă ca orice pe lume,
Pentru om, dar pentru Domnul e ceva anume.

El a făcut totul precis cu un scop desăvârșit
Diavolul a făcut multe relativ cu îndoielnic gust
Omul are gusturi confuze adesea neînțelese
Numai Dumnezeu deschide mintea în cele alese.

Să prețuim, să dezvoltăm Frumusețea interioară
Ce definește caracterul omului avut ca persoană
Ochii noștri sunt izbiți de exterior, ceea ce se vede
Dar Dumnezeu vrea să vedem mai mult, în suflete.

Ce interior frumos, ce suflet mare, deosebit
Să spună lumea în urma credinciosului în trăit
Să fim un exemplu de frumusețe interioară
Că prin credincioșia în Dumnezeu se măsoară.