Copile drag, de ce te temi,
Când vine încercarea,
Eu sunt Acel ce-n dar ți-am dat,
Și mila și-ndurarea.

De ce te-ascunzi de ochii Mei,
În praful vieții tale,
Când Eu sunt Cel care opresc,
Necazu-n orice vale.

De ce privești spre-un vânt venit,
Ce-aduce tulburare,
Când vântul pot să îl opresc,
Puterea Mea e mare.

Eu pot și mare-a despărți,
Să poți păși' nainte,
Spre Țara viselor de sus,
Spre cele ce sunt sfinte.

De ce pământul îl privești,
Când norii se arată,
Când mâna Mea doar ar putea,
Îndată să-i despartă.

Lumina vie să-o cobor,
Îndată Eu la tine,
Priveste-n sus ca să mă vezi,
În toate doar pe Mine.

Lipește-te de poala Mea,
De-oriunde ești prin vale,
Eu sunt Acel ce pot să-ți dau,
Puteri doar noi pe cale.

Îmi Mine crede fiul Meu,
Îți sunt cerescul Tată,
În drumul tău n-am să te las,
Eu singur niciodată.
Amin