Nu vă lepădați de Domnul,
De credința ce va dat,
Este vremea de pe urmă,
Se va coborâ îndat.
Nu v-abateți de urma,
Ce-a lăsat-o suferind,
Să călcați pe ea întruna,
Chiar de-o ve-ți călca plângând.
Chiar de este-anevoioasă,
Calea care o pășiți,
Stați pe turn mereu de veghe,
Și spre ceruri să priviți.
Căci de-acolo izbăvire,
Ve-ți primi în ceasul greu,
Căci la cârmă stă Stăpânul,
E doar Unul... Dumnezeu.
Nu vă lepadați de harul,
Ce-i adus azi pe pământ,
Harul Domnului e unul,
Și doar unul este sfânt.
Revărsat e de iubirea,
Ce pe cruce s-a văzut,
El e cel ce va aduce,
Pentru noi un început.
Nu vă lepădați de mila,
Și-ndurarea lui Hristos,
Cine stă de ele-aproape,
Va fi-n toate glorios.
Va fi sare și lumină,
După cum îi e plăcut,
Celui care e sfârșitul,
Dar mai e și-un început.
Să lăsăm ar vrea mânia,
Să iubim cu-adevărat,
Să ne lepădăm de ură,
Nu de adevăr curat.
În cuvânt vrea să rămânem,
Fără a ne lepăda,
Prin cuvânt El dă putere,
De-o vom cere ne-o va da.
Amin