Deschide-ți inima copile, iubirea ca sa între-n ea,
Ca pe acei ce-aruncă pietre, să poți mereu iubind ierta.

Vreau sa revărs din harul care, te poate-n toate întări,
Deschide-ți inima-mpietrită, prin har o pot Eu despietri.

Privește dragostea ce-odată, pe cruce ea s-a arătat,
Și să iubești și tu cum Fiul, El te-a iubit neâncetat.

Să-mi mulțumești și-n încercare, sa pot cu tine rămânea,
Căci mulțumirea mi-e plăcută, atunci când calea-ți este grea.

Deschide-ți inima căci iată, aș vrea să-ți dau prin Duhul sfânt,
Puteri doar noi... să poți copile, să treci necazul doar cântând.

Să nu privești la greul care, apare-n faț-adeseori,
De mulțumești Eu voi străpunge, cu mâna Mea cerul cu nori.

Chiar dacă treci prin strâmtorare, să crezi făgăduința Mea,
Cuvântul Meu e viu... vre-o dată, Eu singur nu te voi lăsa.

Credința-ți va deschide ochii, să poți spre Mine tu privi,
Copile-ascultă-mă căci astăzi, pe tine vreau a te-ntări.

Ascultă-mă căci ascultarea, plăcută este-n fața Mea,
În urma ascultării tale, Eu calea îți voi lumina.

Mulțumitor fii totdeauna, nimic nu este-ntâmplător,
Prin câte treci... Eu știu copile, căci sunt doar dincolo de nor.

Tu doar iubește cum pe tine, eu te-am iubit de la-nceput,
Fii răbdător și plin de milă, de ea și tu parte-ai avut.

Copilul Meu... ascultă bine, și-n toate-ascultător rămâi,
Iubește-a Mea lucrare vie, mereu cu-o dragoste dintâi.
Amin