Mare este Domnul, măreția Sa,
S-o cântăm toți astăzi, pentru-al lăuda,
Să ne fie-n toate, doar al Său cuvânt,
Hrană și tărie-n viața pe pământ.

Mare este Domnul, ce-a dezlănțuit,
Sufletele care, greu le-a chinuit,
Fiara ce încearcă, a le înghiți,
Ce ar vrea ființe, a le ratăci.

Pe pământ nu-i nimeni, cum este și El,
Căci doar Unul singur, e Emanuel,
Mare este Domnul, mereu neschimbat,
El va fi și mâine, cum era odat.

Slavă Lui se-nalță, de tot mai presus,
Căci nu este nimeni, cum este Isus,
El de sus privește, în necaz mereu,
Ajutor trimite, căci e Dumnezeu.

Soarele-l răsare, pentru-a lumina,
Calea care duce, către slava Sa,
Dar și cei din noapte, vii luminători,
El pe cer îi pune, în a nopții zori.

Mare este Domnul, cel mai minunat,
Glasul Lui puternic, munții ia mișcat,
Cerurile-apleacă, poate noaptea-n zi,
Ca să o transforme, pentru-a străluci.

Cerurile-nalte, doar El lea turnat,
La loc larg din groapă, El ne-a ridicat,
Scutul mântuirii, El ne-a dăruit,
Cu-a Sa mână dreaptă, El ne-a ocrotit.

Pe o cale dreaptă, ne-a povățuit,
Sus pe culmea stâncii, doar El ne-a zidit,
Mare este Domnul, drept și adorat,
De acei ce-n viață, urma i-au călcat.
Amin