Am fost alăturea de tine
Când perna-n lacrimi ți-ai scăldat
Ți-am cercetat a ta ființă
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Am fost acolo când durerea
In trupul tău tronul și-a luat,
Am suferit atunci cu tine
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Am ascultat cântarea-n lacrimi
Ce-n imn de jalea-ai intonat,
Am plâns cu tine-n suferință
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Am fost acolo când pe nimeni
Nu mai aveai lâng-al tău pat,
Am stat întins chiar lângă tine
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Ți-am auzit plângându-ți oful
Crezând ca ești abandonat,
Și Te-am strâns tare atunci la pieptu-Mi
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Și ți-am văzut descurajarea
Cum sufletul ți-a inundat,
M-am întristat văzându-ți starea,
Dar nicidecum nu te-am lăsat.

Am fost acolo când speranța
Te-a ocolit și te-a lăsat
Și Te-am luat atunci de mână
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Și când șuvoi de gânduri negre
Spre tine-n grabă au alergat,
Am pus un zid de despărțire
Și nicidecum nu te-am lăsat.

Am fost când te luptai cu tine
Și-n minte pacea Mea ți-am dat,
Și-am transformat tristețea-n zâmbet
Să vezi ca Eu nu te-am lăsat.

M-am coborât să-ți vindec starea
Și din durere te-am scăpat
Ca tu să vezi că-n orice clipă
Eu niciodat' nu te-am lăsat.

Și m-am atins de a ta rană
Balsamul sfânt ți l-am turnat
Să vezi cu ochii tăi de carne
Căci Eu sunt Viu cu-adevărat.

Ți-am presărat din nou putere
Și ce-a fost rău tot am legat,
Să poți vesti în lumea-ntreagă
Isus Hristos m-a vindecat.

Amin!