Dorința Lui Hristos,
de Cînepă Ștefan
Să nu îți pierzi speranța,
Să nu îți pierzi emoția,
Urmează-ți inima,
Ascultă-ți intuiția.
Elaborează ambiția,
Să-ți fie râvnă Sfântă,
Sfințenia e soluția,
Spre sorții de izbândă.
Rațiunea-i masculină,
Emoția-i feminină,
Artistul credincios,
Discerne ce-i frumos.
Înălța-te înspre cer,
Cum face floarea vie,
Cu aspirații-n cuget,
Departe de robie.
Pe mulții cei stâncoși,
Cresc florile de colț,
Iar oamenii frumoși,
Nu sunt la orice colț.
Însă ascuns în suflet,
Tu ai un diamant,
Dar trebuie să-l cureți,
De noroi și păcat.
Atunci vei stralucii,
Pentru întreaga lume,
Și vei conștientiza,
Tot ce e Sfânt din tine.
Fi artist pan' la capăt,
Asta-i menirea ta,
Și nu lasă pe nimeni,
Să îți spună altceva.
Cum ești, ești răsplătit,
De Dumnezeu Cel Bun,
Și vei atrage-n viață,
Tot ce tu ești acum.
Încarcă-te cu bune,
De tu vrei armonie,
Iar de vrei să schimbi lumea,
Fi tu schimbarea-n lume.
Frecvență de iubire,
Iubire de frumos,
Pace și armonie,
Dorința Lui Hristos.
În căutarea adevărului,
Eu am trecut prin multe lupte,
Terorizat de stafiile trecutului,
Cicatrizat de la dispute.
Războiul interior este tăcut,
Mă zdruncina singurătatea,
Căci nu eram un prefăcut,
Și îmi făceam singur dreptatea.
Era eroare colosală,
Mă raportam numai la mine,
Chiar de aveam educație și morală,
Eu nu trăiam în sentimentul de iubire.
Nu trece timpul, noi ne disipăm,
Egocentrismul nu aduce nemurire,
Noi fără Dumnezeu ne ruinăm,
Doar Dumnezeu aduce împlinire.