Har nemeritat

Din fundul de mocirlă, din groapa de pierzare
M-ai scos cu îndurare Isus cu mâna Ta
Să mă așezi pe stâncă, să am răscumpărare
Și pe a Ta cărare să pot a Te urma.
M-ai curățit cu sânge de orișicare vină
Și-a Ta sfântă iertare cu drag mi-ai dăruit
M-ai îmbrăcat în haină de slavă și lumină
Să pot în ascultare să Te urmez smerit.
Cuvântul Tău de pace mi L-ai vestit și mie
Ca unui rob netrebnic pentru a-l asculta
Prin El mi-ai dat credință, iubire și tărie
Să merg pe Calea-Ți sfântă și să fac voia Ta.
Atâta îndurare arăți față de mine
Cât eu, omul din tină, nu pot să înțeleg
De ce mi-ai dat iertare și m-ai atras la Tine
Când de atâta vreme n-am vrut să Te aleg.
De ce pe a Ta cale mă porți spre biruință
Călăuzindu-mi pașii să fac ce este drept
Și mă înveți în toate să umblu prin credință
Nu pot nicicum pricepe, dar voia Ta aștept.
Te vreau numai pe Tine ca Dumnezeu și Tată
Să fii pe totdeauna Conducătorul meu
Și-atunci plin de iubire spre țara minunată
Te voi urma pe Tine iar Tu vei fi al meu.
Chiar dacă pe Cărare n-am să pot înțelege
De ce al Tău Har mare și mie mi l-ai dat
Pe deplin a Ta voie aș vrea s-o pot alege
Iubindu-Te pe Tine, Domn binecuvântat,
Căci îngrijești de mine în orice-mprejurare
Și ai promis că-n toate vei fi al meu sprijin
Ce Bun și Preaputernic ești Domnul meu cel Mare
Te preamăresc pe Tine acum și-n veci. Amin.