Multe vise nasc în inimi
Și cu inimile pier
Doar un singur vis rămâne:
Ce frumos va fi în cer.

Pentru visu-acesta, Doamne
Izvorât din zări albastre
Ne-am întors pe totdeauna
De la visurile noastre.

Te visam și ducem dorul
După Sfânta Ta mărire
Când cu trâmbița pe buze
Vei veni Tu, sfinte Mire.

Patrie mult așteptată
De atâtea lungi milenii
Câte jertfe n-au fost date
Pentru ale tale premii...

Câți martiri arzând pe ruguri
În arenele romane
Printre fiarele din jungla,
Printre fiarele din mare.

Și cu cât urcau pe ruguri,
Și cu cât săpau morminte,
Dorul patriei divine
Se-aprindea și mai fierbinte.

Nu avem lacrimi pe lume
Nici cuvinte, o, Isuse,
Chinurile de aicia
Nu pot fi alături puse.

Ce frumos când toate Unite
Mii de coruri într-o ceată,
Ce frumos are sa fie
O familie și un Tata.

Și la toată slavă asta
Și la-acesta bucurie
Cat mai este har în lume
Poate orișicine vie.

Poți tu sa stai departe
De Isus, de pocăință?
Și sa nu primești iertarea
Într-o clipă de căință?

Vino tata, vino mama
Vino fiica, vino fiu!
Pana ușa e deschisa
Vino pana nu-i tarziu!

Vino! Nu-ți mai pierde vremea
Alte lucruri nu se cer
Tu nu poți concepe-n lume
Ce frumos va fi în cer...

Și când vei pune dorul acesta
Decât toate mai presus,
Vei simți cum fără margini
Te apropii de Isus.

Vei simți cum ca prin farmec
Toate visurile pier.
Numai pentru dorul-acesta,
Ce frumos va fi în cer!