Adeseori stăteam pe gânduri dus,
Și contemplam adesea la trecut,
La ceea ce acuma a fost pus,
Pe-o nouă coală, încă de demult.

Și cântaream adesea ce-am citit,
Din sulul cărții care dă viață,
Și nu știam de ce-a fost umilit
Acela cărora ne-a dat viață.

Dar mai târziu am înțeles chemarea,
Ce am primit-o de la Domnul meu,
Acuma văd cum spumegă și marea
Când dă porunca, singur, Dumnezeu.

Să te cutremuri când îi auzi glasul,
Lui Dumnezeu, cel ce e bun și drept,
Căci EL îți numără și ție pasul,
El știe de ești rău sau înțelept.

Să-l cauți pe Isus întotdeauna,
La bine și la greu de tu îl ai,
Tu vei primi din mâna lui cununa
De vrei să fi cu el acolo-n rai.

Nu pune la-ndoială ce a scris,
În cartea sfântă cu slove mărețe,
El a fost sus acolo-n paradis,
Dar a venit și jos ca să ne-nvețe.

A sale legi să le-mplinim întocmai,
Cum au fost scrise, să nu transformăm
A Lui cuvânt, nici slovele, nici psalmii,
Ce-au fost lăsate ca să medităm.

Dacă ne vom preda în slujba lui,
Și vom lua seama la ce El ne spune,
Atuncea noi vom fi pe placul Lui
Când El va zice: ”Vino slugă bună!”

Isus ne spune însă prin cuvânt,
Nu t e lasă pe gânduri dus degeaba,
Ci vino de încheie legământ
De vrei să ai cu El parte în slavă.

El ne promite că vom moșteni
A Lui împărăție minunată,
Dar nu mai sta pe gânduri, ci să vii
La El, de vrei să fii și tu salvată.