FURTUNA
Cand furtuna vine si bate-n luntrea vietii tale,
Nu dejnadajdui amice, chiar de zici ca-I greu pe cale,
ISUS este acela, ce iti intinde-o mana
El nu te lasa singur, si nici nu te amana.
Cand valurile vietii iti par ca sunt prea mari,
Tu nu uita caci Isus, urcat-a la calvar
A indurate durere, hula multa, rusine,
Ca tu sa ai viata, preafericit crestine.
De multe ori tu spus-ai ca nu mai poti sa duci,
Dra Isus duse crucea, si EL lasat-a cruci.
La unii e mai mare, la altii e mai mica
Aceasta cruce care, e neaparat s-o duci.
Tu nu-ncerca prieten drag sa tai din ea
Caci ISUS duse crucea, care era mai grea,
Chiar valuri, vanturi si furtuni de vin,
La cruce-aceea sfanta tu iti gasesti alin.
De multe ori batut-a in luntrea vietii tale
Furtuna grea si rece si-ai zis ca-I greu pe cale
Dar cand trecut-a norul, a rasarit lumina
A fost EL, creatorul, cel care-a smuls neghina.
De multe ori furtuna, spice de grau culcat-a
Si-a imprastiat toti bobii de grau, chiar multi erau
Dar creatorul nostru a privit inspre roade,
El n-a uitat valoarea, ce bobii o aveau.
I-a strans cu multa grija, caci rodul era copt
Si l-a pus in hambare, i-a masurat puterea,
Credinta si mai vrut-a sa-l cantareasca-n dat,
Dar ochii plini de lacrimi, obrazul i-a brazdat.
El a stiut cat valul sa-l lase peste tine,
Ca tu sa nu te clatini, iubitul meu crestine
El lasa valuri grele, sa-ti vada chiar credinta
Cum e ogorul frate? Cum stai cu umilinta?
El vrea sa-ti dea putere, furtuna s-o infrunti
Sa ai credinta multa, sa poti muta si munti
Si-atuncea cand El vine sa vada rodul tau
Sa stai smerit crestine, accepta harul sau.
AMIN.