Pe leul mort orice măgar
Îl calcă în picioare.
Când vezi eroii înjosiți
Și-așa de mult disprețuiți
De către frați în adunare
Atât de-amar te doare!

Pe cel ce-a fost odată
Leu viteaz și curajos,
Cinstește-l chiar și-atunci
Când rătăcește-n văi și lunci,
Când trântit ajunge jos.
A fost cândva mai credincios.

Că pân’ la jertfă și curaj
S-ajunge foarte greu.
Când mulți ușor pot fi măgari
Fără respect de oameni mari,
S-alege cine-i leu
În slujba lui Dumnezeu.

De pușca goală doi se tem:
Și tu și cel ce-o ține.
Mai frică ți-e de ce nu știi
Când umbli noaptea printre vii
Decât de ce vezi bine,
Că-s amăgiri străine.

Decât în car cu un fricos,
Ce te-amăgește doar,
Mai bine-n jug cu-n curajos
Și vei ajunge ne-ndoios,
Căci cu fricosul cazi din car,
Dar cu-ndrăznețul treci hotar.
Amin.
(Duminică, 2 august 2020)