Iubirea

Iubeşte, când crezi că nu merită
Iubirea se dăruieşte pe sine
Iubeşte, dăruind multă căldură
Atunci când totul în jur e rece.

Iubeşte, când totul în jur se surpă
Iubirea munceşte şi zilnic clădeşte
Iubeşte, precum soarele dă lumină
Fiii steaua care veşnic străluceşte!

Iubeşte, când totul pare un război
Iubirea este zilnic sursă de pace
Iubeşte, cânt totul e plin de noroi
Fii un izvor ce curăță şi tace!

Iubeşte, când totul e doar răutate
Iubirea atunci viața-şi răstigneşte
Iubeşte, având aceeaşi Sursă Divină
Hristos, Iubirea ce veşnic e Viață.
Simion Ioanăş