Te-au profețit profeții în vechime

Te-au profețit profeții în vechime
Și Te-au văzut departe în viitor,
Și au așteptat nerăbdători să vadă,
Când vei veni iubit Mântuitor.

Dar iată că, la împlinirea vremii,
Printr-o fecioară-n lume Te-ai născut
Lăsat-ai pentru noi, gloria, slava,
Tu, Cel ce n-ai sfârșit, nici început.

Au fost și atunci palate luminoase,
În care să Te naști ai fi putut,
Dar ai ales o iesle întunecată,
Dar cei de atuncea nu Te-au cunoscut.

Doar cei mai ne-nsemnați din vremea aceea,
Niște păstori ce turmele-și păzeau,
Primiră vestea bună, minunată,
Și-n fața ieslei Tale se închinau.

O nouă stea sosită-n galaxie,
Zărită a fost de magi în răsărit,
Călăuzindu-i să găsească Pruncul,
Ce pentru noi în lume a venit.

Copil venit de dincolo de stele,
Căci atât de mult pe noi Tu ne-ai iubit
Ne-ai împăcat pentru vecii cu Tatăl,
Să fii de-a pururi Doamne, preamărit!

Dinu Ciolte
09.11. 2023