Nu-i drumul către cer o floare,
Nu este nici odihnitor,
//Odihna mult ce-i azi dorită,
Ea este dincolo de nor. //

Nu-i calea fagure de miere,
Este cu-amar și cu suspin,
//Un loc cu străzile-aurite,
El este cel în veci divin. //

Nu-s astăzi razele de soare,
Acele ce-s fără apus,
//Acele ce-s fără apusuri,
Sunt ele-n cer... acolo sus. //

Nu este vântu-o primăvară,
Nici apele nu-s făr-adânc,
//Căci este-o mare... mare luptă,
Printre ce-s toate pe pământ. //

Nu este viața pământească,
O poposire-n vreme grea,
//Chiar de e greu... înaintează,
Putere cere... îți va da. //

Nu aștepta o mângâiere,
Din mâna celui trecător,
//O mângâiere e doar Domnul,
Prin Duhul sfânt, prin cald fior. //

Nu sunt petale pe cărare,
Sunt spini, sunt lacrimi și dureri,
//A cerului cea cu splendoare,
Ea este dincolo de zări. //

Toți să luptăm până la capăt,
Căci toate-aici au un sfârșit,
//Doar după vremea cea din urmă,
Va fi tot ce-i un infinit. //
Amin