Miros de cer
autor. Diana G. U

Miros de cer are lucrarea,
Făcută fără interes,
E pentru cei care cuvântul,
Pe drumul lor îl împlinesc,
E pentru cei cu inimi blânde,
Ce plâng cu cei ce sunt lipsiți,
Miros de cer este-ajutorul,
Acelor deznădăjduiți.
Miros de cer în urmă lasă,
Cei credincioși pân-la sfârșit,
Hrănesc flamânzii și orfanii,
Pe cei ce-n viaț-au obosit,
În fața lor în toate-i Domnul,
Ca să se vadă slava Sa,
Să simtă-ntreaga omenire,
Miros de cer ce-l vor lăsa.
Miros de cer este lucrarea,
Ce-aduce-atâtea mângâieri,
E pentru mulți ea o lumină,
Are culori de primăveri,
E ridicat prin ea căzutul,
Nici cel sărac nu e uitat,
Un suflet făr-ajutorare,
De lucrători este-ajutat.
Miros de cer are o faptă,
Făcută-n numele cel sfânt,
Căci este ea o împlinire,
De-a plânge cu acei ce plâng,
De a iubi chiar și leproșii,
Dar și pe cel ce e sărac,
De-a fi cu cel ce este singur,
De a vorbi cu cei ce tac.
Miros de cer se vede astăzi,
Printre acei neputincioși,
Durerea lor e alinată,
De cei ce sunt ei credincioși,
Căci un miros de cer în urmă,
Azi las-acei frumoși creștini,
Ce-au înțeles... . a face bine,
E pentru cei ce-s pelerini.
Amin