De nimic nu-mi este teamă
autor. Diana G. U

De nimic nu-mi este teamă,
Tatăl meu e Dumnezeu,
Când cuprins sunt eu de jale,
Când înaintez mai greu,
Mâna Lui spre mine vine,
Ea mă urcă când cobor,
Mă avântă înc-odată,
În al vieții mele zbor.

Nu mă tem căci am în mine,
O putere... Duhul sfânt,
Spre acasă mă conduce,
Când se lasă pe pământ,
Ceața grea... nimicitoare,
Ce ar vrea ca să opresc,
Pasul ce-i pe trecătoarea,
Ce mereu eu îl grăbesc.

De nimic nu-mi este teamă,
Un fior ceresc și sfânt,
Mă-nconjoară când e lupta,
Ce se-aude pe pământ,
Una grea... apăsătoare,
Ce ar vre-a mă nimici,
Să sfârșesc unde lumina,
Niciodată nu va fi.

Nu mă tem de groaza lumii,
O cărare mi-a croit,
Dumnezeul vieții mele,
Care mi-a făgăduit,
E cu mine totdeauna,
Singur pe pământ nu sunt,
Sub privirea Lui din ceruri,
Mi-este pasul și-al meu gând.

Nu mă tem de ape care,
Azi șuvoaie-au ridicat,
Înaintea mea e Domnul,
Cel ce m-a răscumpărat,
Din al vieții zbucium mare,
Ce-și dorește-a dărâma,
Suflete slabănogite,
Însă el... nu va putea.

De nimic nu-mi este teamă,
Domnu-i Cel ce m-a născut,
El mi-a dăruit o viață,
Plină doar de-un început,
Nimenea să-mi ia nu poate,
Tot ce El în dar mi-a dat,
Eu sunt fiu... El mi-este Tatăl,
Eu un rob... El Împărat.
Amin