Pe-un vârf de deal
autor. Diana G. U

Pe-un vârf de deal în chin și jale,
Un Sfânt o jertfă aducea,
Când trupul Său... o-ntreagă lume,
Cu-al ei păcat îl răstignea.

Pe frunte-a dus coroana care,
I-a-nsângerat obrajii Săi,
Răbda ocara aruncată,
De-acei păgâni pierduți și răi

Cu fața tristă-ndurerată,
Privea stingher spre cer mereu,
Cerând iertarea de păcate,
Un Fiu de mare Dumnezeu.

Nu s-a gândit la El o clipa,
La noi mereu doar s-a gândit,
Prin jertfa care-a fost văzută,
Și moartea Sa ne-a mântuit.

Împins de preoți spre zdrobire,
Tăcea să-și ducă la sfârșit,
Pe-o cruce grea... un plan al vieții,
Ce Tatăl sfânt l-a hotărât.

Din dragostea ce-i nesfârșită,
Răbda calvarul ce l-a dus,
Să-ndure-o grea durere-a morții,
Pe culmea dealului... Isus.

Cu ochii-nlăcrimați de greul,
Pe Golgota ce îl ducea,
El mijlocea mereu la Tatăl,
De suferință nu-i păsa.

Salva pământul... omenirea,
Ducând povara cea mai grea,
Leproșii, orbii, surzii, muții,
Pe toți atunci El îi salva.

A refuzat o slavă mare,
În trup a coborât de sus,
Să fie rob sub prigonire,
Și celor mici mereu supus.

A luat asupra Sa păcatul,
Să fie de mulțimi hulit,
De bici ce răni lăsa în urmă,
Să fie-aici Isus lovit.

O biruință ne aduse,
Când izbăvirea s-a văzut,
În suferința fără margini,
Pentru pământul cel pierdut.

Ne-adu-se-atunci un drum și-o cale,
Când farisei-L prigoneau,
O Țară plină de lumină,
A Sale lacrimi ne-aduceau.

Ne-adu-se-n Ghetimani nădejde,
Credință El ne aducea,
Ciocanele când se-auziră,
Pe-un deal c-un nume... Golgota.

Când l-au străpuns fără de vină,
Când n-au crezut cine era,
Un Fiu de om care lăsase,
Doar pentru noi... El slava Sa.

Lăsa un cânt cântat de îngeri,
Să plângă pentru-acest pământ,
S-audă bocete și jale,
Într-un pustiu secat de vânt.

Lasă o-ntreagă-Mparație,
Să lupte cu o moarte grea,
Fără de murmur sau cârtire,
Mereu Isus înainta.

De-atunci... și astăzi e văzută,
Iubirea viața ce-a adus,
Și azi se-aude o strigare,
Ea este glasul lui Isus.

Să-l ascultam cu bucurie,
Și să nu fim nepăsători,
Privind spre-o mare mântuire,
Ce ne așteaptă după nori.

Mai e puțin... puțin mai este,
Când împlinirea va sfârși,
Din slava veșniciei Sale,
El pe un nor va reveni.

Mai e puțin până la capăt,
Căci Domnul ne-a făgăduit,
Că va aduce începutul,
Când tot aici... va lua sfârșit.
Amin