Ce bun eşti Doamne cu Israel!


Psalmul 73

Ce bun eşti Doamne cu Israel, reverşi iubire fără plată,
Acelor ce se tem de tine, trăind cu inima curată.
Te-am cunoscut, Ţi-am văzut Slava ştiind căci Tu eşti creatorul,
Şi totuşi Doamne, eram gata, să mi se clatine piciorul.


Cînd î-i vedeam, pe cei răi falnici, şi cum de fericiri au parte,
De parcă niciun rău în lume, nu-i tulbură pînă la moarte,
Sînt ocoliţi de suferinţe, şi haina lor este trufia,
Rîd şi vorbesc cu răutate, căci salba lor, este mîndria.


Trăiesc urît băgînd în seamă, doar trupul lor aici sub soare,
Sînt orbi findcă nu vor să ştie, a sufletului lor valoare.
Dar am intrat în Casa sfîntă, şi am primit o-nvăţătură,
Am înţeles care e soarta, acelor răi, şi plini de ură.


Căci vine un sfîrşit năprasnic, o clipă grea a nimicirii,
Cîn toţi cei răi, cuprinşi de groază, sînt lepădaţi, sortiţi pieirii.
Am înţeles prea Sfinte Tată, căci sînt lipsit de judecată,
Căci eu sînt totdeauna-n Tine, m-ai apucat de mîna dreaptă,


Numai Tu, Doamne pentru mine, rămîi un adăpost sub stele,
Lumină, pace, fericire, şi scut de rău, în vremuri grele.
Mi-eşti Doamne stîncă de salvare şi partea mea de moşternire,
Voi spune despre-a Ta Lucrare şi despre Marea Ta Iubire.

Amin.

Octombrie 2001 Ilie Belciu