Când te pândesc vrăjmașii
Precum pe Daniel,
Când îți numără pașii
Cu un diabolic zel,
Când vor ca să te prindă
Vicleni, în al lor laț,
Când vor să te cuprindă
În gheare, cu nesaț,
Tu nu uita că-n slavă
Ai un Apărător
Ce-ți va veni degrabă
De sus, în ajutor!
Și chiar când vei ajunge
Jos, în groapa cu lei,
La urmă greu vor plânge
Și vor pieri chiar ei!
Căci Domnu-ți va trimite
Un înger păzitor
Să-ți meargă înainte,
În fața leilor!
Iar el le va închide
Gurile-nfometate
Însă le va deschide
Pentru cei răi doar, frate!
Căci după scurtă vreme
Vei fi din groapă scos,
De-aceea, nu teme:
Tu ești al lui Hristos!
Și-n locul tău, vrăjmașii,
Ce mult te-au prigonit
Și ți-au pândit și pașii,
Cu ură uneltind,
Vor fi de o putere
În groapă azvârliți,
Unde va fi durere
Și fi-vor nimiciți!
Căci nu va fi vreun înger
Care de lei să-i scape,
Din groapă a îi smulge
Și a-i scăpa de moarte!
Când stai în rugăciune
Și ești de ei pândit
Șoapta cerească-ți spune
Doar un cuvânt: SFÂRȘIT!
Sfârșit nu pentru tine
Ci doar pentru cei răi
În veșnice ruine,
Sub ale gropii văi!
Și-n dreptul tău, drag frate,
Cel ce putere are,
Va scrie și DREPTATE
Dar și RESTAURARE!