Mi-e inima izvor de ape
autor. Diana G. U

Mi-e inima izvor de ape,
La umbra dragostei de sus,
Iubesc cum n-am iubit vre-o dată,
Iubirea mea este Isus.

E lângă mine-n orice vreme,
Fiorul Duhului cel sfânt,
E călăuza mea în toate,
Nu sunt eu singur pe pământ.

Cum salcia ce peste ape,
Ea se apleacă... sunt și eu,
M-arunc pe aripi de iubire,
Ca să ajung la Dumnezeu.

Doar dragostea îmi va deschide,
Un drum spre cer... spre Paradis,
El este viu... nu-i o poveste,
E-adevărat... nu este-un vis.

Mi-e inima un cânt de glorii,
Nimic în ea nu țin ascuns,
Cu-o haină albă-i îmbrăcată,
Prin îndurare lui Isus.

Se zbate în neprihănire,
În ea dorită ca să stea,
Căci inima neprihănită,
Plăcută este-n fața Sa.

Mi-e inima un strop de rouă,
Ce-așteaptă zorile de zi,
Să fie Doamne înălțată,
Spre-un loc ce nu va asfinți.

Sub raza soarelui străluce,
Topită este de un dor,
Mi-e inima doar o dorință,
Dorește-aprins un ultim zbor.

Mi-e sufletul sub mângâierea,
Ce-o lasă doar cuvântul Său,
În el rămân și-aștept venirea,
A fiului de Dumnezeu.

Ca floarea veșnic înflorită,
Mi-e viața care Lui i-am dat,
Până în clipa revenirii,
A Fiului de Împărat.
Amin