Din nou... Crăciun!

Din nou... Crăciun! E mare Sărbătoare!
Dar ce sărbătorim? Un brad frumos?
Un brad împodobit... și mese pline...
Dar unde e Copilul Sfânt, Hristos? !

Un brad, împodobit de sărbătoare!
Un brad minunat! ... Dar ce folos?
E-ncărcat cu podoabe lucitoare...
Dar unde e Copilul Sfânt, Hristos? !

De ce schimbăm valoarea Sărbătorii?
Împodobim în jur totul, frumos!
E bine să avem, case mari, frumoase! ...
Dar unde e Copilul Sfânt, Hristos?

Sau, am uitat că a venit în lume,
Pentru noi, cei păcătoși?
Am uitat că fără a Sa venire,
Am fi pierduți și osândiți, noi toți? ! ...

Nu a fost primit atunci de oameni,
În casele de oaspeți, n-a fost loc,
Doar într-un staul, într-o iesle rece,
Acolo S-a născut Isus Hristos!

Și acuma? ... Tu Îl ții afară? ...
În casa ta frumoasă n-are loc? ...
În inima ta, într-o iesle caldă,
N-ai vrea să-L primești tu pe Hristos?

Viață ți-ar aduce, viață luminată,
Și iubirea Sa, din Cer, de sus!
Și-ai avea o casă binecuvântată,
Dacă L-ai primi tu astăzi, pe Isus!

Acum El este Rege, dar mai stă la ușă! ...
Stă la ușa ta și-așteaptă-n prag...
Din când în când, mai bate a Sa mână,
Și de afară vede... știe, tot ce faci! ...

Vede, că-ocupat ești cu de toate,
Dar cauți lucruri fără de folos...
Vede, cum în forfoteala mare,
Uiți tocmai de El, de Isus Hristos!

El nu te ceartă, nu te amenință,
El e blând și e politicos! ... .
Dar du-te, și la tine Îl invită,
Căci din slavă a venit Hristos!

El a venit din Cer, și-n Ceruri Se întoarce,
Dar ar vrea acum, să fii al Lui,
Căci și mâna ta, odată o să bată,
Și-ai vrea să intri, pe Poarta Cerului!

Dar dacă tu, nu ești al lui Isus,
Poarta aceea, închisă va stătea,
Căci fără haina albă, cea de nuntă,
În odaie, sus, nimeni nu va-intra!

De aceea, gândește-te tu bine! ...
El Se oferă, dar nu te va forța...
Însă viața ta, aici și-n veșnicie,
Depinde de alegerea, și de voia ta!