În cer o tăcere se așternu...
Dumnezeu puse o întrebare,
Pe pământ cine să meargă oare?
Păcatu-n lume s-a-nmulțit prea mult,
Omul are nevoie de salvare!

Cine poate să rabde Calvarul,
Umilința, Jertfa de pe cruce,
Și pe Satan a-l putea învinge?
Al Său sânge să spele păcatul,
Omului iertarea a-i aduce!

Tot ce-i sfânt, curat, desăvârșit,
Vine de la Tatăl din Lumină!
Și-i noapte magică, sublimă,
E sărbătoare, ceru-ntreg e deschis!
E timpul ca Mesia să vină!

Azi Se naște Pruncul, Darul ceresc!
O stea mare, lucitoare, vie,
Trece pe cer arzând ca o făclie,
Puternic luminează-n univers,
Și duce lumii o profeție!

Magii văzând steaua au cunoscut,
S-a născut Mesia, Cel profețit!
Cu daruri multe la El au venit
Să I se-nchine Pruncului născut,
Slăvind pe Tatăl și Fiul iubit!

Pe-ntreg cuprinsul e sărbătoare,
Îngerii cântă cu bucurie,
Cer și pământ sunt în armonie
Și dau slavă, cinste și onoare,
Și se închină cu mulțumire!

Amin!