Mie dor Isus, mie dor de tine
Mie dor să mă adăpost,
În ale Tale brațe,
Doar Tu, Isus alinare-mi ești.
Trist, trudit și împovărat
Alergi adesea pe căi străine,
Căutând o viață ca în Paradis,
Uitând adesea scopul nostru pe pământ.
O tu, suflete străin și călător
Când te oprești să te înșeli?
Ca ești bun, că nu faci rele,
Ești nelipsit de la adunare.
Tu slujești și te jertfești,
Dar cu ce scop, oare?
Fa un bine, în ascuns
Vezi tot așa de bine îți pare?
O, de ce nu vrem să recunoaștem, oare?
Știm că un fel de fariseii suntem și noi.
Ai mila, Doamne, ai mila!
Să vedem a nostra stare.
O Isus, te rugam!
Trezește ale noastre inimii,
Urechile să audă, ochii să vadă
Adevărata cale în viață
Am scris această poezie pe patul unui spital, analizând cei important în viața și care e scopul nostru.
Blessings.