Rugă de Anul Nou


Ieremia 17:7

Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul!


În noaptea dintre ani, mâini întind spre Tine,
Tu dai ziua de azi, Tu poți da și "Mâine",
Eu mă încred în Domnul, azi, și mereu,
Dă-ne   binecuvântare, sfânt  Dumnezeu!

Stăpân al Timpului și al Veșniciei,
La Tine privesc  toți arborii Câmpiei,
Un fum plin de teamă, și plin de speranță,
Spre ceruri, la Tatăl Cel  Sfânt, se înalță.

Vedem cum anii ni se duc ca un sunet,
Nici muzică nu rămâne, faimă, nici tunet,
Pe vecie va rămâne, și cu folos,
Un pas micuț pe care - L faci pentru Cristos.

Doamne, mai lasă smochinul neroditor,
Trudește cu cu el un  slăvit  Mântuitor,
Fața Ta sfântă strălucească peste noi,
Și -n Noul An, Te rugăm, ai milă de noi!

Cei mari, și cei mici, înaintea  Ta  mai  vin,
Tată Sfânt Te rog, trimite  zâmbet senin,
Copacii  bolnavi se tot uită în zare,
Să le fii Tu, Doamne, Medicul Cel Mare!

Și se scutură în noapte Floarea de har,
În Edenul ceresc, al treilea hotar,
Iar Duhul Sfânt le trimite pe câmpie,
Răsună cântec  de pace, bucurie:

-Binecuvântat să fie în veci omul,
A cărui nădejde este mereu Domnul!
El este ca un pom sădit lângă ape,
Ce întinde rădăcini să le adape.

Tu vei fi binecuvântat în cetate,
Binecuvântat pe uscat, și pe ape,
Dacă te încrezi în Domnul azi, și mereu,
Îți dă binecuvântare al tău Dumnezeu!