Coboară iubirea prin foc și cuptoare,
Prin ciume, războaie coboară Isus,
Să vadă pământul puterea cerească,
Să vadă și harul ce nu e ascuns.

Coboară în valea adâncă ce este,
Un drum înspre viața ce nu va sfârși,
Coboară iubirea în noaptea cea lungă,
Ea face să fie și-n noapte doar zi.

Prin boli... suferință se-arată adesea,
Ea nu se ascunde de nimeni vre-o dat,
Ea poate o lacrimă grea ca să fie,
Ea poate să ardă în piept ne-ncetat.

E dragostea vie în zori ce răsare,
Ea este în stele, în nori și furtuni,
Ce are un țel... vrea pe toți sa ne facă,
Mai mult iertător, mai miloși și mai buni.

Coboară iubirea ce-i doar bucurie,
Alungă-ntristarea ce vrea a rodi,
Zdrobește și lanțuri ce suflete multe,
Azi leagă pământul adânc a robi.

Ea mută și munții... desparte și ape,
Înalță și zboruri, ce frânte doar sunt,
Căci dragostea este puterea cerească,
Ea este putere și-aici pe pământ.

Ea este izvorul de ape curate,
Ea este doar pace iubirea de sus,
Ea este fiorul fierbinte ce-arata,
Puterea iubirii ce este Isus.

Chiar ea biruință avea-vom în toate,
Cu ea bucuroși vom fi-aici noi mereu,
Ea este o roadă ce-aduce foar pace,
Iubirea e viață, cu ea... nu e greu.
Amin