Unii-n cele mai frumoase
Locuri pun portretul lor,
Alții casa lor, iar alții
Au și alte aspirații:
Vreun țel mai înșelător
Din veacul acesta trecător.
Fericit e cel ce-așază
În al vieții loc frumos
Și păstrează pe vecie,
Chiar cu sfântă bucurie
O comoară pe Hristos,
Cu un suflet credincios.
Isus singur ne învață
Ce-i cu-adevărat iubirea.
El nu face niciodată
Diferență după castă,
Între oameni deosebirea,
Pentru toți și-a dat jertfirea.
Nici de rasă, nici de stare,
Nici de crez, nici de păcate,
Ci iubește totdeauna,
Tuturor le dă arvuna,
Și pe toți cu bunătate
Îi salvează de la moarte.
Dacă Dumnezeu de unii
N-ar fi fost iubit atât,
Poate nici n-ar fi de alții
Respins cu grave afirmații,
Chiar atât de mult urât,
El ce Fiul și-a jertfit.
Fiii mei, deci fiți gata
Pentru Domnul să muriți!
Mai de preț e să fii gata
A-L sluji-n cuvânt și-n faptă,
Pentru Domnul să trăiți
Evanghelia s-o vestiți.
Cel ce moare pentru Domnul
Moare-o dată și-i erou,
Însă cel care trăiește
El chiar zilnic se jertfește.
Moare zilnic și din nou
Domnului se dă cadou.
Amin.
(Marți, 7 iulie 2020)