Ce-i harul Domnului Isus

Ce-i harul Domnului Isus?
Din Dumnezeu izvor curat,
Din pacea vesnica de sus
Ce Dumnezeu la om l-a dat?

Caci multi poeti s-au istovit
Impinsi de-al firii rece indemn,
Nici unul nu a izbutit,
Sa descrie macar un semn.

Caci haru-i tot ce-i dat de sus,
Din dragostea lui Dumnezeu
Venit prin Mirele Isus
Ce desluseste primul semn.

Caci este scris in Evanghelii
Ce Domnul Isus ne-a vorbit;
Ce l-a trimis pe Domnul Vietii
Jos pe pamint si a suferit.

Vedeti dragostea ce avea Tatal?
A dat pe singurul Sau Fiu,
Ca din adincul mortii omul,
Sa-l faca in cer un suflet viu.

Sa ascultam ce spune acum:
Prin Duhul Sfint, Domnul Isus;
Voi va intrebati, ce e pe drum,
Esenta harului de sus?

Din dragostea ce avea Tatal,
El M-a trimis ca pe pamint,
S -aduc la om neprihanire,
Caci mila si indurare sunt.

Va cercetati azi pe carare
De mila locuieste-n voi
Partasi sunte-ti la mea indurare
Cit despre ziua de apoi.

A -ti inteles voi azi Cuvintul
Ce l-am pastrat pentru voi scris
Prin veacuri ce au trecut de-a rindul
Si voua l-am lasat deschis.

Mila voiesc, nu jertfa aspra,
Nu vreau formalitati in voi
Ci vreau din harul vesniciei
Sa va dau pacea Mea in voi.

Pe cale astazi din iubire,
Lupta cu rivna s-o purtati,
Copiii Mei, va cer unire,
Sa torn puterea sa vegheati.

Caci harul, pentru voi lasat-am
Si mina Mea e azi cu voi,
Si suferinta grea purtat-am
Sa duc acasa in cer la noi,

La Tatal Meu si Tatal vostru
Din lumea asprei silnicii
Mireasa Mea in cerul slavei,
Ce va asteapta din vecii.

Eu sunt cu voi in orice vreme,
In rugaciuni in nopti tirzii,
Faclia in voi e in veghere,
Astazi strajerii mei sunt vii.

Fie copil, batrin sau tinar,
Ce i-am chemat in slujba Mea,
Cresc in ei minunate roduri,
Si i-Mi descopar slava mea.

Desi in vremea ce mai este,
Lupta va fi chiar tot mai grea,
Eu va trimit aceasta veste:
Voi fi cu voi in vremea grea!

Voi darui in vesnicie,
Cununa de martiri la multi,
La toti acei ce aceasta glie,
Vor singera din a lor frunti.

Si ce va cer eu de acum,
Prin lacrimi, cereti biruinta,
Si siguranta biruintei,
Va daruiesc azi prin credinta.

Va voi da si de bucurie
Ca sa varsati pe acest pamint,
Lacrimi, ce sus in vesnicie,
Nu vor mai fi, Eu vin curind!

Amin
Fratele Danut Burla, 1990, poezie scrisa in stagiul militar dupa revolutie.