Isuse scump, izvor de pace sfântă,
Izvor de dragoste eternă, făr’ apus,
Te rog și eu să-mi torni iubire-adâncă
Și vasul să mi-l umpli până sus! ...

Căci mi-e atât de sete de iubire,
De Dragostea ce-atâta m-a iubit
Și-aș vrea și eu cu-adâncă dăruire
Să-l pot iubi pe cel ce m-a lovit.

Să pot și eu să-l iert pe cel prin care
Amărăciunea grea m-a săgetat
Dar cu puterea și iubirea Ta, o, Doamne
Aș vrea să iert, cum și Tu m-ai iertat!

Întoarce-Ți astăzi fața către mine
Și umple vasul meu ce-acum e gol,
Redă-mi dulceața dragostei divine
În sufletul setos și plin de dor!

Și ca o ploaie-mbelșugată și târzie
Revarsă ploaia Duhului Tău Sfânt
Pân’ voi pluti în râul de iubire
Simțind că nu mai sunt jos, pe pământ!

Abia atunci putea-voi ca și Tine
Să iert cum și Tu ai iertat
Chiar și pe cei ce Te-au bătut în cuie
Pe-o cruce de tâlhar și Te-au scuipat! ...

Mă copleșește pe deplin acum rușinea
Când știu cât ai iertat și ai făcut
Dar Tu ești Mielul Sfânt, Dumnezeirea,
Iar eu fără putere sunt, doar lut...

O, iartă-mi scump Isuse neiertarea
Și dă-mi puteri din Duhul Tău să iert,
Ca plin de bucurii să-Ți cânt cântarea
Celui care iertat, Îți stă la piept! ...

Și ca pe Ioan, cu inima curată,
Primește-mă la pieptul Tău, Isus,
Ca să rămân cu Tine viața toată
Aici jos și apoi în ceruri sus!