Privesc în zare trist, debusolat,
Umbrele morții joacă în hazard,
Îmi număr zilele ca Ilie,
Aștept să treacă neagra urgie!
Un văl negru ne-nvăluie acum,
De nicăieri furtunile ne-ajung,
Fulgerele vin, tunete vuiesc,
E prăpăd peste neamul omenesc!
E lipsă de Iubire, de pace,
E lipsă de Dragostea de frate,
E doar ură, minciună și război,
Mirosind a stârv păcatul din noi!
Pe Calea dată e mare lipsă,
Lumea-și plânge-n pumni, e indecisă!
Adevărul a rămas neschimbat,
Isus e Viața, Calea de urmat!
Privesc în zare mai mult ca oricând,
Și văd o frumusețe de pământ,
Așezat în oglindiri divine,
Și cu oameni buni, plini de Iubire!

Amin!