Botezul lui Isus

Spre râul cel vestit Iordan,
Din proverbialul Nazaret,
Hotărât în al Său umblet
Pornit-a Domnul, la Ioan
Recunoscut, mare profet.

El a venit, ca să-L boteze,
Lucrarea Lui spre-a valida
Ca Miel trimis de a salva,
Şi astfel să-L îmbărbăteze,
În slujba Sa ce-o săvârşea.

Ioan zicea, să Il oprească:
,,Eu să fiu botezat de Tine,
Ca-n slujbele cele divine
Lucrul să mi se sfârşească,
Dar tocmai Tu vii la mine?"

Drept răspuns, Isus i-a zis:
-,,Lasă acum, că bine este
Unul scade, şi-altul creşte,
Ca să-mplinim ce este scris
Prin Duh Tatăl se măreşte!"

Atunci profetul, L-a lăsat
Şi ambii-n Iordan au păşit
Şi botez sfânt au săvârşit,
Şi după ce-a fost botezat
Din apă pe prund au ieşit.

Deodată cerul s-a deschis
Venind pe loc, insantaneu
Din străluciri de curcubeu,
Aşa cum Ioan L-a descris:
Ca Duhul dela Dumnezeu.

Ca şi un porumbel venind
A stat... de-asupra lui Isus,
Venit din cerul sfânt de sus
Şi-n slavă mare strălucind
S-a auzit un glas ce-a spus:

,,... Acesta, este Fiul Meu,
În care-Mi găsesc plăcerea
Arătându-Mi clar puterea!
De El,... s-ascultaţi mereu,
Şi-mpliniţi-Mi toată vrerea!’’

Flavius Laurian Duverna
17 februarie 2008