Dumnezeu cel drept nu uită
Osteneala ta nicicând.
Pentru toată fapta bună
Ai o piatră în cunună,
Vei fi răsplătit curând
Chiar și pe acest pământ.

Unui om flămând, înainte
De-ai da sfaturi, dă-i mâncare!
Numai după-aceea poate
Să le înțeleagă pe toate
Și să te-asculte cu răbdare.
Altfel, nici un rost nu are!

Nu da sfaturi în loc de pâine,
Că atunci zgârcenia se vede!
Cel sărac flămând rămâne,
Poți să-i vorbești până mâine.
Chiar de-ascultă, nu te crede.
De nu mâncă, nu se-ncrede.

Când cineva, cu neștiința-i,
Auzi că spune o prostie,
Nu tăcea, nu râde, spune-i...
Cu-nțelepciune dovedește-i,
Cu multă grijă, fă-l să știe.
Amândoi veți avea bucurie!

Împrumută totdeauna
Cu ce ai, când cer, pe toți!
Dar nu cere niciodată,
Datoria-i rău famată,
Nimănui nimic, de poți.
Cel mai bine-i tu s-ajuți!
Amin.
(Vineri, 24 aprilie 2020)