Mi-e obosit azi Duhul, de-atâta alergare,
Cu greu ridic privirea, spre strălucita zare,
//Ridică-mă pe cale, rostește azi cuvântul,
Care desparte marea, care oprește vântul. //
Azi mă silesc spre ceruri, să-naintez pe cale,
Mi-e grea înaintarea, este un chin și jale,
//Înviorează-mi Duhul, să simt doar fericire,
Atinge-mă cu focul, ce-i plin doar de iubire. //
Prin arșița pustie, mi-e pasu-n alergare,
Dă-mi din a Ta tărie, să pot cânta-n cuptoare,
//Din apa cristalină, să mă adăp întruna,
Căci apa îmi dă dorul, s-aștept să-mi dai cununa. //
Amin