De-atatea ori Eu te-am salvat,
De-atâtea ori te-am vindecat,
Puterea Mea te-a ridicat,
Dar astăzi ești pom clătinat.

Îți cade rodul la pământ,
Căci nu mai crezi al Meu cuvânt,
Te lași bătut chiar de un vânt,
Pe urma celor care plâng.

Dar vreau să-ți spun copilul Meu,
Atunci când spui că-ți este greu,
Suspinul tău l-aud doar Eu,
Căci nu sunt om... sunt Dumnezeu.

Eu sunt Acel ce am creat,
Pământul... cerul luminat,
Dar astăzi ești îndepărtat,
De harul ce l-am revărsat.

De-atâtea ori te-am auzit,
Copile Eu te-am izbăvit,
Dar astăzi plângi nedumerit,
Nu crezi că ești cu foc iubit.

În deznădejde ai căzut,
Ai devenit pe cale mut,
Tu nu mai strigi... căci obosești,
Renunti la luptă... te oprești.

Dar vreau să-ți spun... . să-ți spun acum,
Că singur tu nu ești pe drum,
De ești căzut... voi ridica,
Ființa și privirea ta.

Ascultă azi al Meu cuvânt,
Cu Mine ai un legământ,
Un nume sfânt ție ți-am dat,
Tu ești un Fiu de Împărat.

Vre-o data nu voi părăsi,
Ființa ta... o voi iubi,
Pan-la sfârșit copilul Meu,
Când e ușor... când este greu.

Ridică-te îți poruncesc,
De sus eu astăz îți vorbesc,
Mai e puțin și voi veni,
Fii gata pentru-a te răpi.

Putina vreme a rămas,
Ne mai desparte doar un pas
Mai luptă... tu nu renunța,
Voi fi numai de partea ta.

De mână Eu te țin mereu,
Prin văi adânci... prin timpul greu,
Nu va putea acel ce-i rău,
Să te doboare... ești al Meu.

Tu ești al Meu... așa va fi,
Până pe nor când voi veni,
Eu te-am ales în veci a fi,
Acolo unde e doar zi.

Chiar dacă astăzi ești căzut,
De pe-al Meu tron Eu te-am văzut,
Cobor ca să-ți devin un scut,
Căci te iubesc ca la-nceput.
Amin