SĂ-MI VĂD IAR ŢARA...

Aştept cu drag să-mi văd iar ţara
(O vizitez din nou în luna mai)
M-aşteaptă luncile, m-aşteaptă primăvara
Oricum ar fi mă voi simţi ca-n Rai.

În avion voi scrie-o poezie
(Da, încă una despre ţara mea)
Voi spune călătorilor ce bucurie
La întâlnirile de-acolo voi avea.

Ce-mbrăţişări! Ce zile minunate!
M-aşteaptă-n satul unde m-am născut
Păşi-voi iar pe uliţi nepavate,
Vedea-voi casa unde am crescut.

Sătenii, desigur, îmi vor da bineţe
Apoi vor zice: "Mai vino pe la noi
Să vezi meleaguri de simplă frumuseţe,
Să bei din laptele turmelor de oi."

M-or năvăli, acolo, superbe amintiri
Le voi lăsa să vină să mă-ncânte
Dar ştiu c-apoi urma-vor despărţiri
Ce vor lăsa şi nostalgii şi inimi frânte.

Voi glăsui aşa: "Urmez destinul
Nu-s dublu cetăţean, nu-s emigrant
Oriunde-aş fi ştiu ce-i veninul
Şi ştiu să dau din mine trai vibrant,

Ştiu ce-i robie şi ce-i libertate,
Ştiu să mă bucur de Harul ce s-a dat
Orinde-aş fi mă-ncred în Trinitate
Ea m-a atins şi m-a descătuşat."

Apoi voi merge de la est la vest,
Vedea-voi munţi şi dealuri şi coline
Şi ştiu precis că nu va fi arest
Când voi împărtăşi din stări divine.

La urmă voi vedea şi Caraimanul
Şi voi urca pe cărărui încet
Se va înviora din nou elanul
Atât de necesar unui poet.

20 Februarie, 2008