Poftiți la nuntă, căci totu-i pregătit
Zicea cândva un mare Împărat
Dar cei chemați niciunul n-a venit
Ba chiar pe cei trimiși i-au omorât
Și-n treaba lor cu toții au plecat

S-au pregătit atunci bucate-alese
Și-mpodobit frumos, a fost acel palat
Cu ospătari vestiți și cu bucătărese
Cu locuri rezervate pe la mese
Ca pentru-n fiu de mare împărat

L-au-luat în râs cei invitați la nuntă
Iar împăratul, rău s-a-nfuriat
Și răsplătirea le-a fost foarte cruntă
Căci inima i-a fost amarnic frântă
Și fără milă el s-a răzbunat

Duceți-vă acum la drumul mare
Chemați-i pe acei ce-i veți găsi
Și să înceapă marea sărbătoare
Cu lăutari vestiți și cu chimvale
Așa ca la împărătești căsătorii

S-a adunat îndată lume multă
Și odaia-n sărbătoare s-a-mbrăcat
Dar unul dintre ei n-avea haină de nuntă
Iar împăratul îl luă la țintă
Și către el îndată s-a-ndreptat

O voce aspră-atunci s-a auzit
Prietene, tu-aici, cum ai intrat?
Iar acel om deodat-a amuțit
Și-ntreaga-i ființă parcă a-ncremenit
Și-afară grabnic a fost aruncat

Mulți sunt chemați însă puțini aleși
Așa-i pe calea către cer
Deci fii atent la haina ce o țeși
Și din vâltoarea lumii grabnic ieși
Și schimbă-ți astăzi vechiul caracter

La nunta Fiului de Mare Împărat
În slava unde mii de coruri cântă
Prietene, ai fost și tu chemat
Și chiar, dacă de la răspântii ai fost luat
Îmbracă totuși haina cea de nuntă