Îți mulțumesc de încercare,
De teama-n mine ce ai pus,
De focul dragostei ce poate,
Să îmi ridice ochiul sus.
De nu aș ști ce-i suferința,
În nepasare-aș coborâ,
Prin valea morții reci... pustie,
Orbit de ea aș rătăci.
Îți mulțumesc pentru durere,
Căci vindecare simt de sus,
O alinare cum nu este,
La nimenea... doar Tu Isus.
Tu ești atingerea divină,
Ce poate-n urma ei lăsa,
Doar pacea sfântă și lumină,
Ca să se vadă urma Ta.
Îți mulțumesc de lacrimi multe,
Am învățat cum să zâmbesc,
Căci printre ele bucurie,
Mi-ai dat din locul tău ceresc.
Și m-ai făcut o stea în noapte,
Îți mulțumesc că m-ai născut,
Că să cunosc adevărata,
Iubire doar cu început.
Îți mulțumesc de apăsare,
Să înțeleg că singur nu-s,
N-aș fi putut s-o duc în spate,
De n-ai fi fost și Tu Isus.
Povara vieții trecătoare,
Și pe-al Tău umăr ea stătea,
Îți mulțumesc pentru povară,
Căci am simțit prezența Ta.
Eu te-am simțit și-n zi și-n noapte,
Căci har de sus mi-ai dăruit,
În vreme grea, în clipe grele,
Mi-ai arătat cât m-ai iubit.
Îți mulțumesc și pentru greul,
Ce îl cunosc în viața mea,
Să strig mai mult spre cer mă face,
Îți mulțumesc de calea grea.
Amin