Te-am cunoscut când trandafirii,
Cu spinii lor m-au înțepat,
Te-am cunoscut când apa mării,
Doar valuri grele-a ridicat,
Te-am cunoscut în strigat mare,
Când visele îmi tulbura,
O pasăre în zbor... străină,
Dorită pacea a-mi lua.
Te-am cunoscut printre ruine,
Când drumul greu mi-ai luminat,
Te-am cunoscut printre suspine,
Adâncul lor l-ai spulberat,
Te-am cunoscut în grea durere,
Târcoale răul când dădea,
Atunci vedeam cum se coboară
Din ceruri Doamne slava Ta.
Te-am cunoscut în clipe grele,
Lumina-n ele ai adus,
Să pot păși mai înainte,
Să nu fiu rătăcit... răpus,
Te-am cunoscut în lumea largă,
Atunci când pribegeam în ea,
Ca să mă pierd înspre pierzare,
Iubirea Ta nu mă lăsa.
Te-am cunoscut la o răscruce,
Acolo eu te-am întâlnit,
Mi-ai arătat o cale bună,
La brațul Tău al ei sfârșit,
De-atunci mi-e inima frumoasă,
Ca și o floare-n vârf de mai,
Doar fericirea o cuprinde,
Tu să nu pleci... te rog... mai stai.
Mai stai căci seara-n zări se-arată,
Cu Tine să rămân aș vrea,
De când te știu simt împlinirea,
Te văd mereu în fața mea,
Te văd în răsărit fierbinte,
În stelele ce strălucesc,
Te văd în val, furtună, ploaie,
Ești Tu în toate... te iubesc.
Eu te iubesc că Tu iubire,
În mine Doamne ai sădit,
În valea plină de suspine,
Pe Tine când te-am întâlnit,
Te-am cunoscut la vii izvoare,
Când apa vieții am băut,
Ce minunată mi-este viața,
Din clipa când te-am cunoscut.
Amin