Pe pajiștile raiului nu uitați, florile nu mor niciodată …
Nu sunt cuprinse de frig sau stoarse de ploi prea acide…
Pe imașul acela iubirea te face bine pe datâ…
Și te ferește de fluctuațile acelea, inodor-insipide

Pe pajiștile raiului primăvara are domiciliu stabil …
Și iarna nu a trecut niciodată pe ulița ei…
Ea și -a decorat fiecare centimetru de vesnicie cu stil…
Și n-a rămas de scăzut sau adăugat nici un crâmpei …

Pe pajiștile raiului cântecul e orchestrat de întreg univers…
Simfoniile sunt in fiecare petală, in detalii și -ntreg…
Adieri din aripi de îngeri îngâna in sunet un vers…
Iar iubirile zâmbite sunt ca un polen ce mulțimi de gâze culeg

Pe pajiștile raiului zburda copii nenăscuți sau cu nășteri din nou…
Cu mâinile făcute crengi de finic din trunchi de argint…
Zvăpăiați își anină la urechi cerescul ecou…
Și din iubiri parintesti își astern in leagăn alint…

Pe pajiștile raiului calcă usor pasul de Tată ce vine…
Ca un coral ce joaca in unda de val Īi simt apropierea …
Cupele cu râs și plàns îmbelșugat sunt deopotrivă goale di pline…
Sub seninul din El umbra ne e crucea, mormantul si-nvierea! !