Viața asta i-a fost dată
Omului de Dumnezeu,
Ca în credință să crească,
Ca să se desăvârșească
În virtuți, luptând mereu
În primul rând cu eul său.

Celui care-ți ia cu sila
Nu-i mai cere ce îți ia.
Cel mai tare-i și obraznic,
E un păcătos nemernic,
E stricat și nu-ți va da:
Să nu te pleci în fața sa.

Nu ești pierdut cât timp înveți
Și-ți însușești mereu ce poți,
Vei fi atuncea mai isteț
Și-aceasta-ți dă vieții preț.
Pierdut ajungi când te socoți
Că știi mai bine decât toți.

Viețuirii înțelepte
Libertatea-i este sfântă.
E-un deziderat anume:
Fără ea, nimic pe lume
N-o hrănește, n-o încântă,
N-o ajută, n-o avântă.

Nu putem fi toți de-o vârstă,
Nu putem fi toți de-un fel.
Fiecare are-n viață
Un îndemn sau o povață,
Un dar unic pentru el
Care-l face-a fi altfel.
Amin.
(Luni, 7 iunie 2021)