Ce fericire minunată, ce bucurie mi-ai făcut,
Să mă numești un fiu de Rege, să-mi dai la capăt început.

Din harul vieții din vecie, să gust și eu ai hotărât,
Să nu mai simt singurătatea, de Tine să mă simt iubit.

Ce bucurie fără margini, în inimă Tu mi-ai sădit,
Să cresc ca floarea înflorită, sub harul Tău nemărginit.

Să fiu un crin ce-i în mireasmă, îmbietoare pe pământ,
În zbor pe aripi de iubire, spre locul minunat și sfânt.

Ce dragoste mângâietoare, am cunoscut în vreme grea,
Când singur mă simțeam pe lume, doar Tu erai de partea mea.

Prin vise mii spre împlinire, doar Tu Isuse m-ai purtat,
Să pot vedea Împărăția, prin jertfa sfântă ce mi-ai dat.

E minunat să fiu cu Tine, cu mine ești oricine-aș fi,
Privirea Ta mi-e alinare, mă poate-n toate a păzi.

Cât de frumos este cu Tine, îndeajuns mi-e harul Tău,
Care mă face să fim una, în mine Tu... în Tine eu.
Amin