Ce bine e cu Domnul, în cuptor
Când flăcările mari te amenință
Când toate te frământă și te dor...
Dar dincolo de frământarea lor
Poți să privești la Domnul, prin credință!

Ce bine e cu Domnul, în furtună
Când zi de zi sfârșitu-i mai aproape.
În juru-ți, cerul fulgeră și tună
Și totuși, tu auzi o veste bună:
Te cheamă Domnul tău, să mergi pe ape.

Ce bine e cu Domnul-n bătălie!
Cănd, în sfârșit, nu te mai prinde somnul,
Când vin săgeți ca ploaia pe câmpie,
Dar ai în inimă nădejdea vie:
Că scut și pavază îți este Domnul!

Ce bine e cu Domnu-n orice vreme!
Și sus pe munte, ca și jos în vale
Când nu-ncetează sufletul să-L cheme
Iar vestea: ”Sunt cu tine, nu te teme!”
Devine culmea bucuriei tale!