PRIN HAR



Domnul nu priveşte la faţa omului,
În inimă priveşte, acolo-i tronul Lui.
Dar tronu-i reţinut în inimi păcătoase,
De firea omenească, ce locul ocupase.

Dar blândul Suveran, vrea cu iubire,
Să ia inima-napoi, în a Sa stăpânire.
El şi-a făcut un plan de mântuire,
În care poartă El, vina pentru omenire.

În jertfa de ispăşire pentru omenire,
A revărsat întreaga Lui, agape iubire.
Nimic nu era de folos şi bun în om,
Dar Dumnezeu Stăpân şi Domn,

A hotărât o răscumpărare pentru om,
S-a întrupat şi-a fost şi-un Fiu de om,
El Isus, Fiu de Dumnezeu adevărat,
A venit să moară pentru-al nost-păcat.

Ce mare har! Ne-a fost dat, nemeritat.
Izbăviţi am fost de-al nostru păcat.
Prin sângele ce s-a vărsat la cruce,
Prin iertarea, ce mântuire ne aduce.

„Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă.
Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni." (Efes. 2:8-9)

Amin!